De gustibus

Discutam cu Eleonora despre cum anumite preferinte se datoreaza experientelor fiecaruia. Eleonorei ii place psihologia, ca si mie. Atat doar ca asta e site de gatit si nu intru in detalii 🙂
Vorbeam si despre lucruri picante, asa ca a aparut subiectul aromelor. Eu stiu ca aromele mancarurilor nu pot exista fara simtul mirosului.
Suna paradoxal, dar gustul e starns legat de miros. Si o sa iti spun ce am patit eu.

Prin primavara am fost intr-o excursie in Italia. O saptamana pe coasta Amalfi,  pe langa Napoli – super. Se spune ca pizza a fost inventata acolo.

Iar eu sunt foarte curios din fire. Asa ca am incercat cat mai multe sortimente. Era ciudat pentru mine ca nu mi se pareau atat de diferite intre ele.

Poza de sus e de la fata locului. Clar erau diferite.
Eu tocmai imi reveneam dupa un fel de raceala care s-a prelungit mai mult decat de obicei. Fusesem in saptamana de dinainte la Moeciu. Am partricipat la maratonul montan de acolo si fiindca era vreme rece, m-am ales cu o rinita

Plecarea din Italia a fost chiar din Napoli. Am comandat vreo trei feluri de pizza. Voiam sa nu raman cu amintirea ca  am fost acolo si nu am incercat retetele lor originale.
Abia atunci, cu raceala trecuta si nasul desfundat am simtit gustul pizzei “da vero”. Cu sardine, usturoi, peperoncino si alte cuvinte.

Abia atunci am scapat de acel “poker face” care m-a tinut cateva zile bune.  Vezi alaturi 🙂

Acum te rog sa faci un test. Desfa o guma de mestecat, tine nasul strans cu o mana, pune guma in gura. Mesteca si respira pe gura.
Ce gust simti? Da drumul la nas. Cum e acum?

Explicatia e cam asa: in timp ce mananci, anumite substante din hrana se desprind si se ridica. Acestea substante – volatile – urmeaza un traseu care trece printr-o portiune a nasului.

Aceasta zona, numita epiteliu, contine aproximativ 350 de receptori, toti specializati pe descifrarea aromelor. Fiecare astfel de receptor are rolul de a detecta un anume “aranjament”, o anume combinatie de mirosuri.
Singuri sau combinati, acesti receptori produc senzatia de miros.

Inchipuie-ti ca fiecare din acesti 350 de receptori e o litera a unui alfabet.

Mirosul pe care noi il simtit sunt cuvinte din acest alfabet.
Oricine dintre noi poate detecta intre 10.000 si 100.000 de mirosuri.

Si pana la urma care e legatura cu gustul?

Gustul mancarii este simtit de receptorii de pe limba. Fiecare dintre ei are o sensibilitate pentru diverse substante. Receptorii sunt grupati cate 50-150 formand o papila gustativa.
Cele 5 gusturi fundamentale, percepute de gura sunt:
1. Dulce – gustul perceput cand guma de mestecat era in gura, dar nasul era strans
2. Acru – gustul dat de sucul de lamaie, otet si multi alti acizi
3. Sarat – senzatia pe care o da sarea de bucatarie, dar si alte saruri chimice
4. Amar – e un gust in general neplacut, datorat reactiei organismului fata de otravuri. Multe plante toxice sunt amare.
5. “Gustos” – desi suna ciudat, e singura denumire care o vad eu. E vorba de acea senzatie placuta, cremoasa, care parca iti da dependenta. In alimentele moderne e data de glutamatul de sodiu. In mancarurile traditionale e vorba de acele mancaruri “macerate” sau “fermentate”

Cand esti racit sau ai nasul infundat, simti doar aceste 5 gusturi, pentru ca limba, de obicei, nu e afectata.   Simtul mirosului este insa “faultat”.
Asta pentru ca, avand nasul infundat, aerul nu mai ajunge la epiteliul olfactorial si povestea cu cei 350 de senzori n-o mai spune nimeni creierului

Dar, daca tot esti racit, ai nasul infundat sau respiri greu – este foarte tare! Ai ocazia sa gatesti ceva cu adevarat special. Sunt sigur ca iti dai seama in ce sens.
Esti ca un arbitru la un meci de fotbal. Alergi cu toata lumea dar echipa ta nu iese in pierdere, dar nici nu castiga.
Ai doar grija de preferintele oaspetilor si nu exagera.  Vorba ceea  : “Mirosurile si culorile nu se discuta”

Tu ce povesti despre arome ai sa imi spui?


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/poftavin/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273